Rolurile motivarii personalului

Indiferent de continutul motivarii, rolurile îndeplinite sunt multiple si intense. Astfel se regasesc urmatoarele roluri ale motivarii personalului:

Rolul managerial este cel mai direct si consta, in esenta, în determinarea continutului si eficacitatii functiei de antrenare , care la rândul ei , conditioneaza decisive concretizarea celorlalte functii manageriale - previziune, organizare, coordonare si control-evaluare.

            Calitatea deciziilor, operationalitatea metodelor , tehnicilor si procedurilor manageriale si efectele generale , acuratetea si flexibilitatea subsistemului informationl - adica elementele de esenta ale sistemului managerial - sunt nemijlocit conditionate de motivarea personalului.

Rolul organizational  se refera la impactul major pe care motivarea îl are direct si prin intermediul celorlalte elemente manageriale asupra modului cum functioneaza firma si performantele sale. Continutul si modalitatile de motivare utilizate într-o firma contribuie într-o masura semnificativa la imprimarea anumitor caracteristici culturii sale organizationale.

            Rolul individual vizeaza puternica dependenta a satisfactiilor si insatisfactiilor fiecrui salariat din firma, a evolutiei sale, de motivarea exercitata în organizatie. Cu cât se realizeza o motivare mai intensa, bazata pe luarea în considerare a necesitatilor , aspiratiilor si asteptarilor salariatilor, cu atât personalul etse mai satisfacut , îsi utilizeaza într-o masura mai mare capacitatea  si se dezvolta mai rapid si mai intens.

            Rolul economic se refera la conditionarea indirecta , dar substantiala a performantelor economice ale fiecarei tari de motivarea ce predomina în fiecare firma ce opereaza pe teritoriul sau. Atunci când la nivelul firmelor motivarea etse insuficienta, rezultatele economice ale acestora nu se ridica la nivelul necesar si prin urmare se reflecta negativ în performntele de ansamblu ale tarii în cauza.

            Rolul decisiv al privatizarii pentru a realiza o ecnomie de piata functionala si permanenta are la baza dependenta decisiva a eficacitatii motivarii de natura proprietatii implicate.

               Rolul social reprezinta în fapt efectul sinergetic al precedentelor roluri în planul elementelor psiho-sociologice ce caracterizeaza populatia unei tari. Climatul social dintr-o tara, relatiile sociale sunt determinate într-o masura apreciabila prin multiplele efecte, majoritatea indirecte si propagate ale motivarii ce predomina în cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si celorlalte organizatii unde populatia îsi desfasoara activitatea.

            Importanta motivarii a fost argumentata de rezultatele nenumeroaselor investigatii cu caracter empiric care s-au realizat în cadrul unor ample cercetari în domeniu.

            Multitudinea abordarilor motivationale impune o sistematizare a acestora . Astfel prezentam selective anumite tipologii care înregistreaza o mai frecventa utilizare în lucrarile de management.

            Profesorul spaniol Juan Perez Lopez delimiteaza , în functie de ipotezele privind natura personalului , trei categorii de teorii :

 a). mecaniciste caracterizate prin faptul ca presupune ca oamenii sunt motivati numai prin corelatii cu consecintele actiunilor lor , adica prin motivatii extrinseci, motivatii care cuprind orice fel de stimuli - salariu, premiu, statut social - pe care o persoana le primeste din exterior în schimbul unei actiuni pe care el o realizeaza.

 b). psihosociologice ce considera ca salariatii sunt motivati atât prin motivatii extrinseci , cât si intrinseci. Aceasta categorie de stimuli , respective intrinseci , are în vedere consecintele generate de însasi realizarea actiunii, aceasta satsifacând nevoi sau dorinte ale persoanei în cauza.

c). antropologice care au în vedere, pe lânga motivatiile extrinseci si intrinseci si pe cele transcendete. Acestea din urma desemneaza acele consecinte pe care actiunea unei personae le genereaza asupra alteia sau altora, consecinte a caror obtinere este urmarita în mod special.

            Aceste trei categorii de motivatii- extrinseci, intrinseci si transcendente- depind de caracteristicile mediului , referindu-se la ceea ce se întâmpla în afara persoanei respective. Din aceasta analiza comparativa a celor trei tipuri de teorii motivationale se poate concluziona ca exista o singura teorie complta- cea antroplogica. Teoria psihosociologica este un caz particular al teoriei antropologice, iar teoria mecanicista este un caz particular al teoriei psihosociologice.

MEDIU EXTERN

  

Strategie Sisteme manageriale Roluri formale                                                                (zona mecanica)
Obiect de activitate Stil managerial Personal implicat                                                           (zona psihosociologica)
Misiunea interna Misiunea externa Valorile manageriale

            Teoriile de continut pun accentual asupra factorilor specifici ce motiveaza salariatii ca indivizi. Acesti factori pot sa-si aiba originea în individul însusi , referindu-se la anumite necesitati si aspiratii. Dintre teoriile de continut mentionam teoria lui Maslow , bazata pe ierarhizarea necesitatilor , abordarea lui Herzberg, ce considera ca exista doua category de factori motivationali : de igiena sau contextuali si motivationali propriu-zis.

            Teoriile de proces se focalizeaza asupra dinamicii motivarii, începând cu energizarea initiala a comportamentelor , continuând cu selectia alternativelor si ajungând la efortul actual. În acesta categorie se includ teoriile motivationale axate pe satisfacerea asteptarilor salariatilor si teoriile care se refera la modificarea comportamentului.